Cozonac cu nuca si cacao


Am tot evitat sa fac cozonac pentru ca am in familie gospodine care fac treaba asta mai bine ca mine, dar anul asta am zis ca trebuie sa imi iau inima in dinti si nu trebuie sa ma las impresionata de stereotipuri: cozonacii sunt migalosi, pretentiosi, le trebuie caldura multa, trebuie framantati cel putin 30 de minute, etc, etc, etc.
Iata ce zice la carte (o carte de bucate veche de 40 de ani):

  • Cozonacii trebuie pregatiti intr-o bucatarie calda, fara curenti de aer;
  • Cozonacii preparati cu multe oua, zahar, unt, cresc mai greu;
  • La framantat, aluatul nu trebuie sa se rupa in maini, ci se va impaturi;
  • Un aluat de cozonac bun va fi nici prea moale nici prea tare;
  • Cozonacii nu trebuie lasati sa creasca prea mult in forme, inainte de a-i introduce in cuptor;
  • La inceputul coacerii, cuptorul trebuie sa fie mai domol (cam 15 minute), iar in rest potrivit de tare. Cozonacii nu se tin in cuptor mai mult de 45 de minute;
  • Cozonacii copti nu se aseaza unul langa altul ca sa nu se incruzeasca, etc

Eu am incercat cea mai simpla metoda, pe care am fasit-o la Lena si pe care am adaptat-o in stilul meu. Iata si produsul finit:


Cozonac cu nuca si cacao
 
Timp de pregatire
Timp de gatire
Timp total
 
Gatit si prezentat de:
Portii: 2 cozonaci
Ingrediente:
Ingrediente aluat:
  • 100 g unt
  • 2 oua
  • 50 g drojdie proaspătă
  • 100 g zahar (+50 g în plus, dacă doriți sa fie mai dulci)
  • 200 ml lapte călduț
  • un vârf de linguriță de sare
  • coaja rasa de la o lămâie
  • 2 plicuri de zahar vanilat (de preferat, o lingura de extract de vanilie)
  • 600 g faina (+ extra la frământare)
Ingrediente umplutura:
  • 400-500 g miez de nuca
  • 3 linguri cacao
  • 5 linguri zahar
  • 2 gălbenusuri (albușurile se păstrează pentru a unge cozonacii)
  • 200 ml lapte
  • 200 g stafide
  • 50 ml rom (sau orice lichior aveți prin casa)

 

Prima data se cerne faina si, daca o depozitati intr-un loc racoros (balcon sau debara) se lasa la temperatura camerei cam 30 de minute (apropos, nici un ingredient nu trebuie sa fie rece, inclusiv faina). Drojdia se sfaramiteaza in laptele caldut si pentru a se activa mai bine, se pune zahar, apoi se lasa intr-un loc caldut (eu am incalzit putin cuptorul cu microunde, cam 1 min si am lasat drojdia sa creasca inauntru cam 10-15 min).

Untul se topeste si se amesteca cu zaharul apoi se lasa pana se racoreste si zaharul incepe sa se topeasca.

Ouale se bat usor cu sare si se adauga la amestecul de unt cu zahar. Apoi se adauga si laptele cu drojdie amestecand pana se omogenizeaza putin. In faina cernuta intr-un vas adanc si larg se face o gaura in mijloc, in care se toarna mixtura de ingrediente umede.

     

Se adauga zaharul vanilat sau de preferat extract de vanilie, coaja rasa de lamaie si se incepe procesul de framantare: se incorporeaza incet faina in ingredientele umede amestecand incontinuu cu o lingura sau direct cu mana libera. Nu am reusit sa fac poze in aceasta faza pentru ca eram cu mainile ocupate dar cred/sper ca intelegeti ce inseamna procesul de framantare asa ca va arat doar cum ar trebui sa arate dupa ce s-a incorporat toata faina.

Pentru ca imi doresc cozonaci pufosi care se rup in franjuri si nu se faramiteaza ca painea, eu am framantat aluatul pe un blat curat presarand constant cu faina cam 15 minute (nici pe departe cat scrie la carte dar nu am atata rabdare si nici nu sunt vre-o gospodina desavarsita). Dupa ce am terminat nebunia cu framantatul, am uns un vas inalt cu ulei si am pus bila de aluat, am acoperit-o cu un servet si am bagat-o in cuptor (unde mi s-a parut mie ca nu sunt curenti de aer, dar l-am incalzit un pic inainte, sa stea aluatul la cald).
In timp ce aluatul creste la cald cam o ora, m-am ocupat de umplutura: stafidele le-am pus intr-un vas si le-am acoperit cu rom si lichior de cirese negre (50/50), nu e nici o reteta speciala, pur si simplu asa am vrut eu sa le hidratez si nu am avut destul rom asa ca am completat cu lichior.

Nucile le-am ales cu atentie de bucatile de coaja (nimanui nu ii place sa-si sparga plombele in bucati de coaja de nuca) si le-am maruntit in blender.

Am pragatit o crema de cacao: 2 galbenusuri le-am batut cu zahar si am turnat peste ele 200ml lapte fierbinte, amestecand incontinuu, crema rezultata am mai tinut-o pe foc mic inca 2 minute, sa se intareasca, apoi am lasat-o un pic de-o parte sa se racoreasca. Dupa 10 min, am adaugat nucile maruntite si am amestecat bine.

  
      Odata aluatul crescut, se aseaza pe masa si se taite in 4 bucati egale (cat de cat).

 

       Fiecare bucata se intinde cu un sucitor in forma ovala si se intinde in mijloc umplutura de nuca, apoi se presara cu stafide (scurse bine de sirop).

 

Se ruleaza cu grija, pe lung si se sigileaza bine marginile pentru a nu iesi umplutura in timpul cresterii

 

Cele patru suluri de aluat se impletesc doua cate doua…

… si se pun in tavi de cozonac „captusite” cu hartie de copt si unse cu ulei.

Se lasa sa creasca la loc cald si ferit de curenti (tot in cuptorul caldut) cam 30 de minute, dupa care se ung cu albus batut si se presare cu zahar din abundenta si se da drumul ca cuptor, la inceput pe treapta mica iar dupa 15 min, se creste temperatura (170-180 de grade) si se mai lasa inca 15 min (maxim, daca se rumenesc prea tare va recomand sa opriti focul pentru ca desi focul e stins, procesul de coacere continua).

Se lasa sa se raceasca in cuptor, apoi se scot din forme si se pun pe suporturi separate sau cat de cat mai departe unul de altul.Eu ca de obicei, stau prost cu rabdarea si ii rup cat sunt calzi (imi place sa mananc cozonac cald, desi stiu ca ii stric facsonul si se incruzeste… pofta e mare!!!)
Sper sa va placa varianta mea de cozonac, sa o incercati si sa reveniti cu impresii si poze, dar daca totusi nu va incumetati sper sa aveti si voi in familie gospodine desavarsite cum am eu care sa va desfate cu delicii traditionale sau nu. Pe aceasta cale le multumesc mamei si soacrei mele care ne rasfata mereu cu tot felul de bunatati si ale caror retete incerc si eu uneori sa le reproduc pe acest blog.
Sper sa reusesc sa postez si alte bunatati pe care le-am incercat de curand dar care din lipsa de timp nu au ajuns inca pe blog. Pana atunci va doresc S-aveți poftă si nu in ultimul rand:  

Crăciun Fericit!!!

 


One comment

  1. mikaela says:

    Frumos.
    Cozonacul nu e greu de facut, sperietura e mai grea.:)
    Trebuie ,doar ingrediente la t camerei, drojdia lasata sa se activeze,apoi framantatul, dospitul.

Lasă un răspuns

Rate this recipe: