An de an de Sfântul Nicolae e mereu sărbătoare la mine în familie, atât soțul cât și fetita mea ii poarta numele și ma străduiesc an de an sa ii surprind cu ceva dulce special. Anul asta am riscat puțin pentru ca am ales sa fac un minunat Tort Medovik format din 8 straturi delicioase de biscuit cu miere și doua creme: una de unt și caramel (de fapt Dulce de Leche, dar o sa explic puțin mai încolo ce înseamnă de fapt aceasta “dulceață de lapte”) și alta cremă din smântână.
În România genul asta de prăjitură se numește Albinița (sau Dulcineea) și se prezintă ca o prăjitură stratificata din foi cu miere coapte pe spatele tăvii de aragaz, umpluta cu crema de vanilie sau gris și dulceață sau gem acrișor. Din câte am citit aceasta prăjitură Albinița (sau Dulcineea) este întâlnită predominant în bucătăria ardeleana și bănățeană și de asemenea în bucătăria ungureasca sub denumirea de Mezes Cremes.
Tort Medovik este un desert delicios de origine ruseasca, foarte puțin popular pe meleagurile noastre (poate în Rep. Moldova sa fie mai cunoscut datorita influentelor). Se spune ca a fost creat special în jurul anului 1820 de către bucătarii personali ai țarului Alexandru I pentru soția sa împărăteasa Elisabeta. Eu l-am ales de astă dată pentru ca îmi plac provocările și torturile cu multe foi iar dacă ești pe aceeași lungime de undă cu mine, o să te atragă cu siguranță alt tort preferat de mine: Tort Napoleon.
- 170 g miere
- 100 g zahar brun
- 120 g unt
- o linguriță de bicarbonat
- 3 ouă
- un vârf de linguriță de sare
- o linguriță de extract de vanilie (sau 2 pliculețe de zahar vanilat Bourbon)
- 500 g făină (plus extra 50 g la întins)
- o cutie de lapte condensat îndulcit (395 g)
- 200 g unt (la temp. camerei)
- 300 g smântână
- 200 g brânză mascarpone
- 130 g zahăr pudră
- o jumătate de linguriță de extract de vanilie (sau un plic de zahar vanilat)
- o cană de nucă măcinată
Caramel sau Dulce de Leche
Caramelul se face cu o zi înainte pentru ca necesita cel puțin o zi să se răcească. Am zis caramel dar de fapt se numește Dulce de Leche (adică, pe româneşte dulceață de lapte), originar din America Latină, se prepară în mod normal fierbând ore în șir lapte și zahar amestecând încet și constant până când laptele se transformă într-o cremă superbă de caramel. Dar, cum eu nu am atâta timp la dispoziție (plus ca nu posed atâta răbdare) și mă declar destul de leneșă pentru așa o aventură, am cumpărat două cutii de lapte condensat îndulcit din locul meu preferat adică hiper-magazinul cu pasăre (cred că voi face cât de curând un post special numai cu bunătățile pe care le-am descoperit pe rafturi). Am luat două cutii pentru că a doua plănuiesc să o folosesc la Alfajores… vă povestesc altă dată dacă mi-au reușit. Cutia și ambalajul arată aşa:
Am pus cele 2 cutii într-o cratiță și le-am acoperit cu apă. Am pus cratița la foc și am lăsat-o să fiarbă timp de 2 ore. Dacă apa din cratiță scade, trebuie adăugată apă astfel încât sa fie acoperite conservele pe tot parcursul fierberii altfel există riscul să explodeze.
La scurgerea celor 2 ore, se scot conservele din apă și se lasă la răcit până a doua zi. NU recomand sa deschideți imediat conservele pentru că sunt sub presiune. Aşa arată dulceața de lapte a doua zi, după ce s-a răcit:
Foile de blat biscuit
Se încălzeşte cuptorul la 180 grade C.
Următorul pas e de a amesteca mierea cu unt și zahar brun într-o crăticioară la foc mic până când se topesc untul și zahărul amestecând încontinuu. În momentul în care începe să se caramelizeze zahărul (adică după 2-3 minute), se ia de pe foc şi se lasă 5 minute să se răcească.
Se adaugă bicarbonatul și se amestecă intens. Ouăle se sparg într-un vas separat și se bat bine cu o furculiță ca pentru omletă.
Acum devine intens și stresant… trebuie adăugate ouăle încetul cu încetul în mierea fierbinte amestecând repede și fără oprire. Eu m-am îngrijorat puțin dar până la urmă, deși mi-a paralizat brațul pentru câteva minute, s-au amestecat omogen și nu am avut omletă. Se adaugă vanilie și sare și făina încetul cu încetul. Cam pe ultima sută de metrii am lăsat jos lingura de lemn cu care amestecam şi mi-am folosit tentaculele din dotare, care va să zică, am pus osul la treabă.
Se răstoarnă aluatul pe o suprafață curată pudrată cu făină, se formează un sul care ulterior va fi tăiat în 8 bucăți egale.
Fiecare optime se întinde cu un sucitor între două bucăți de hârtie de copt atât cât să se obțină dimensiunea dorită. În cazul meu, am întins foile atât cât să încapă într-o formă de tort de 20 cm în diametru.
Se pudrează puţină făină peste blatul întins, se așează forma deasupra și se decupează cu un cuțit ascuțit. Se înlătură forma şi se înţeapă blatul cu o furculiță pe toată suprafața. Nu înlăturați resturile de aluat pentru că vor fi folosite la decor.
Se dă la cuptor timp de 6-7 minute, după care se decupează blatul cât timp e cald și se pune pe un grătar la răcit. Resturile de biscuit se păstrează și ele, aşa cum am zis, pentru decor. Se repetă figura și cu restul de 7 foi de biscuit.
Cât timp se răcesc blaturile de biscuit, se pregătesc cele 2 tipuri de cremă.
Crema caramel
Untul la temperatura camerei se amestecă aproximativ 3 minute cu Dulce de Leche pe care l-am făcut cu o zi înainte.
Crema de smântână
Smântâna, mascarpone și zahărul pudră se amestecă încet cu un tel cam 2 minute, apoi se adaugă vanilie. Am adăugat mascarpone pentru că smântâna nu are consistență (de observat că nu am folosit smântână pentru frișcă ci smântână normală ușor acrișoară) așa că îi trebuia un ingredient neutru care să o țină legată, iar mascarpone e ideal pentru a da un pic de structură cremelor.
Asamblarea
Pe un platou se aşează prima foaie de biscuit şi se unge cu crema de smântână (se începe cu crema de smântână care se va pune mai din abundenţă decât cea de caramel). Se adaugă altă foaie de biscuit peste care se întinde cu grijă crema de caramel și tot aşa până când nu mai sunt foi.
Ar trebui să rămână destul caramel ca să acopere tortul… chiar dacă nu e suficient, nu-i bai, pentru că tortul se acoperă cu nucă și resturi de blat măcinat.
Decor
Într-o râșniță sau robot de bucătărie, se mărunțesc nucile împreună cu resturile de biscuit rămase de la folie de blat.
Se presară amestecul peste tort… eu am folosit sita pentru că am vrut sa fie acoperit cu pulbere fină, iar marginile cu restul.
Cam asta a fost experiența mea cu Tortul Medovik, nu mi s-a părut extraordinar de greu de făcut dar mi-a luat foarte mult timp, chiar şi aşa a meritat efortul pentru că produsul finit a arătat extraordinar iar gustul a fost excelent.
Sărbătoriții mei au fost foarte încântați și au cerut mereu extra porţie aşa că îl pot considera un succes total. Dacă v-a plăcut şi vouă și v-ar plăcea să îl încercați, nu ezitaţi să mă contactați pentru orice detaliu care nu vă e suficient de clar și mai ales, să îmi spuneți părerea voastră despre această rețetă. Până la următoarea reţetă dulce vă doresc multă linişte și S-aveţi poftă!
Dacă vă interesează și alte torturi vă recomand:
esti o pacatoasa ,provoci la distrugerea dietelor , scri foarte misto , mi-ar placea sa-ti citesc aventurile imaginare ,daca esti si iubita inseamna ca ai toate defectele .Fii fericita !